Particularităţile pielii din jurul ochilor. Dermatitele perioculare.

Audrey Hepburn spunea că  „Frumuseţea unei femei nu e în hainele pe care le poartă, în corpul pe care-l are sau în felul cum îşi aranjează părul. Frumuseţea unei femei este în ochii ei, pentru că ei sunt poarta către suflet, locul unde sălăşluieşte iubirea. Adevărata frumuseţe a unei femei este reflectată în sufletul ei. E grija şi iubirea şi pasiunea de care dă dovada şi creşte odată cu trecerea anilor.”

Ştim cu toţii că zona ochilor este printre primele dovezi ale trecerii anilor, dar oare de ce? Şi ce particularităţi are pielea ce înconjoară ochii?

Ei bine, pielea din jurul ochilor este cea mai subţire! Studii făcute pe cadavre au arătat că zona cu cel mai subţire derm este la nivelul pleoapei superioare, cu o grosime medie de 758 de microni ( = 0,75 mm).

De asemenea, regiunea perioculară prezintă o densitate foarte scăzută de glande sebacee.

Vom mai adăuga: activitatea intensă a muşchilor ce ne oferă expresivitate…  (doar clipitul în sine produce aproximativ 10000 de mişcări/zi!), zonă expusă la soare, vânt, poluare, agenţi iritanţi…  plus modificările fiziologice care ţin de procesul de îmbătrânire (reducerea compartimentelor adipoase de la nivelul feţei, resorbţia osoasă, pierderea elasticităţii ligamentelor, dar şi a pielii…).

În jurul ochilor pot apărea totodată şi numeroase manifestări acute sau cronice.

Acute: limfedem, angioedem, dermatite de contact şi iritative, herpes zoster, erizipel, celulită periorbitală.

Cronice: leziuni/afectări perioculare în cadrul dermatitei atopice, psoriazisului, dermatitei seboreice, rozaceei, dermatitei periorificiale, vitiligo-ului, rash-ului din boli de ţesut conjunctiv.

Zona ochilor poate fi afectată şi de tumori benigne: siringoame, hemangioame, xantelasme, keratoze seboreice… şi, din păcate, de cancere de piele: carcinom bazocelular (85% din cazurile de cancerele de piele ce afectează zona perioculară), carcinom spinocelular, tumoră cu celule Merkel – pentru toate acestea, cel mai important factor de risc= expunerea la radiaţia UV!!

Dermatite perioculare

Dermatita perioculară, denumită şi dermatită periorbitală, reprezintă o afecţiune dermatologică des întâlnită, caracterizată prin inflamaţia pleoapelor şi a pielii din jurul ochilor.

Printre eventualele cauze regăsim:  dermatita alergică de contact, dermatita iritativă de contact, dermatita atopică, psoriazisul, dermatita seboreică, dermatite xerotica nespecifice.

Femeile sunt mai des afectate decât bărbaţii (73-80% din cazuri), iar această proporţie se poate explica parţial prin utilizarea largă a produselor cosmetice.

Alţi factori de risc asociaţi dermatitelor perioculare: vârsta > 40 de ani, istoric personal de dermatită atopică, istoric personal de astm, atopie.

Dermatita alergică de contact este cea mai frecventă cauză pentru dermatitele perioculare. Sunt implicate reacţii de hipersensibilitate de tip IV, ce pot fi induse de o multitudine de alergeni, inclusiv ingrediente comune din produsele de make-up şi parfumuri (răşine, solvenţi, uleiuri volatile, conservanţi şi pigmenţi). De asemenea, s-a observat că şi unguentele conţinând neomicină, utilizate în zona din jurul ochilor, provoacă deseori reacţii de tip dermatită alergică de contact.

Manifestările de tipul dermatitei alergice de contact pot fi induse şi pe cale aeriană, prin aerosoli sau substanţe volatile. Des incriminate: odorizante de cameră, oje, vopseluri, materiale adezive, polenuri, praf, păr de animale, latex. Leziunile apar de obicei la 24-96 de ore de la expunerea la alergen.

Dermatita de contact iritativă apare în urma lezării directe a pielii prin fricţiune, agenţi termici sau agresiune chimică dată de substanţe acide, alcaline, detergenţi sau solvenţi. Spre deosebire de dermatita de contact alergică, ce apare în mod uzual la 24-96 de ore de la expunerea la alergen, dermatita iritativă are tendinţa de a se dezvolta mult mai rapid, în apropierea contactului cu factorul declanşator.

Etiologia erupţiilor perioculare include şi dermatita (eczema) atopică. Aceasta trebuie suspectată atunci când pacientul are un istoric (personal sau familial) de astm, alergii. Procesele patologice implicate în eczema atopică includ factori multipli: scăderea funcţiei de barieră a epidermului, dereglarea florei microbiene a pielii, disfuncţii imune, procese inflamatorii cronice.

Toate aceste procese contribuie la alterarea funcţiei de barieră a pielii, uneori adăugându-se şi suprainfecţia bacteriană sau fungică.

Dintre preparatele utilizate în oftalmologie, deseori incriminate în apariţia dermatitelor perioculare, amintim: picăturile oftalmice ce conţin beta-blocante, dar şi Brimonidina. Acestea se folosesc în tratamentul glaucomului.

Unde tratăm dermatitele perioculare? La oftalmolog sau la dermatolog?

Tratamentul erupţiilor din jurul ochilor poate fi tratat atât la oftalmolog, cât şi la dermatolog. În anumite cazuri, este posibil să fie nevoie de o abordare multidisciplinară, cu consult oftalmologic, dar şi dermatologic.

____

Articol scris în colaborare cu dr. Elena Catana, medic specialist oftalmolog.

Dr Catana oferă consultaţii în cadrul clinicilor Polimed Tineretului, în Bucureşti şi Optimar Vision Care, în Buzău. 

____

https://www.instagram.com/drelenacatana/

Surse foto: www.dermnetnz.com , www.eyewiki.aao.org 

Bibliografie:

Chang P,Moreno-Coutiño G, Periocular dermatoses, International Journal ofWomen’s Dermatology (2017), http://dx.doi.org/10.1016/j.ijwd.2017.08.001

Feser A, Plaza T, Vogelgsang L, Mahler V. Periorbital dermatitis—a recalcitrant disease: causes and differential diagnoses. British Journal of Dermatology. 2008;159(4):858-863. doi:10.1111/j.1365-2133.2008.08790.x

Nosbaum A, Vocanson M, Rozieres A, Hennino A, Nicolas J-F. Allergic and irritant contact dermatitis. European Journal of Dermatology. 2009;19(4):325-332. doi:10.1684/ejd.2009.0686

Chopra, Karan & Calva, Daniel & Sosin, Michael & Tadisina, Kashyap & Banda, Abhishake & Cruz, Carla & Chaudhry, Muhammad Reza & Legesse, Teklu & Drachenberg, Cinthia & Manson, Paul & Christy, Michael. (2015). A Comprehensive Examination of Topographic Thickness of Skin in the Human Face. Aesthetic Surgery Journal. 35. 1007-1013. 10.1093/asj/sjv079.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s