Dermatita Atopică

Ce este?

Dermatita atopică (DA)  este cea mai frecventă afecţiune dermatologică, cu caracter inflamator şi cronic, ce în mod tipic debutează în primii ani de viaţă şi adesea se asociază cu astm bronşic, rinită, conjunctivită de tip alergic şi alergii alimentare.

DA este o afecţiune complexă, cu un important substrat genetic, dar al cărei curs este puternic influenţat de anumiţi factori de mediu.

Termenul “atopic” provine din limba greacă,“atopos” însemnând ‘ciudat’,‘atipic’.

DA se manifestă prin prurit intens şi leziuni cutanate inflamatorii, fiind denumită “pruritul care erupe la nivelul pielii”. La copilul mic, leziunile apar mai ales pe obraji, scalp, gât, trunchi şi zone de extensie (coate, genunchi), ulterior, la copilul mai mare şi la adult, inflamaţia cronică şi zonele de lichenificare implicând mai ales zonele de flexie (plica cotului, fosa polplitee- în spatele genunchiului).

Pruritul(=senzaţia de mâncărime) şi pielea uscată(=xeroză) sunt simptomele definitorii.

La cine apare?

Statisticile actuale sugerează că incidenţa DA s-a triplat în ultimele decade, afectând între 10 şi 30% dintre copii şi 2-10% din adulţi.
În funcţie de vârsta de dubut, au fost descrise mai multe forme:

  • DA a copilului – cu debut în primii 2 ani de viaţă (în 45% din cazuri, debutul e în primele 6 luni); cel mai frecvent întâlnită; La 60% dintre copii se remite până la vârsta de 12 ani.
  • DA cu debut tardiv- ce apare după pubertate.
  • DA cu debut ‘senil’- ce apare după 60 de ani- un tip recent descris de DA.

De ce apare?

Se consideră că apariţia DA este rezultatul interacţiunii dintre anumiţi factori genetici şi anumiţi factori de mediu. În ceea ce priveşte factorii genetici: unele modificări pot duce la uscarea excesivă a pielii, altele ţin de fenomene imune, proinflamatorii. Cu privire la factorii de mediu, triggerii cunoscuţi includ: stresul psihoemoţional, infecţiile, clima, iritanţii şi alergenii.

Se vindecă dermatita atopică?

Incidenţa dermatitei atopice este în continuă creştere în ultimii zeci de ani, estimările sugerând că în unele ţări afectează 20-30% dintre copii şi 3-10% dintre adulţi.

Dermatita atopică (DA) este o afecţiune cronică, ce evoluează în pusee de activitate, caracterizate de prurit intens (senzaţie de mâncărime) şi de apariţia de placarde eritematoase (roşiatice) pe fondul unei pieli foarte uscate.

DA debutează cel mai adesea în primele 6 luni de viaţă, însă nu în mod exclusiv; recent a fost descris inclusiv tipul senil al dermatitei atopice, cu debut după 60 de ani.

Tratamentele folosite în această afecţiune au menirea de a ameliora puseele de activitate, simptomatologia, de a ţine sub control manifestările. Însă tratamentele nu sunt curative, din păcate.

Cu toate acestea, informaţiile ce se găsesc în literatura de specialitate sugerează că aproximativ 60% dintre copiii mici afectaţi de dermatita atopică, intră în fază de remisie înainte de adolescenţă (nu mai prezintă simptome- practic, mulţi părinţi consideră că “s-au vindecat”).  Din nefericire pentru ceilalţi 40%, simptomele vor persista şi în adolescenţă şi în viaţa adultă.

Predictorii DA ce persistă şi în viaţa adultă sunt: 

-coexistenţa astmului şi/sau a rinitei alergice.

-vârstă mică la debut.

-status socio-economic scăzut.

-etnie non-caucaziană.

Dermatita atopică şi astmul bronşic.

Afectând până la 20-30% dintre copii şi 3-10% dintre adulţi, dermatita atopică (DA), cea mai des întâlnită afecţiune cutanată cronică inflamatorie, are cauze complexe: disfuncţii de barieră la nivelul pielii şi disfuncţii imune cauzate de anumiţi factori de mediu, dar şi de un anumit substrat genetic.

În fapt, dovezi recente sugerează că DA nu este doar o afecţiune a pielii, ci poate fi considerată o afecţiune sistemică, ce poate afecta mai multe organe şi sisteme de organe.

“Marşul atopic” – se referă la evoluţia treptată a patologiilor ‘atopice’ – prima afectare= dermatita atopică (DA) ; ulterior- progresie spre astm alergic, rinită şi conjunctivită alergice.

De ce unii pacienţi cu DA ajung să facă astm şi alergii sezoniere şi alţii nu?  – un studiu realizat în 2017 pe o cohortă de aproape 4000 de copii cu DA a pus în evidenţă un risc mai mare de a dezvolta atât astm alergic, cât şi alergii sezoniere, de către copiii cu debut al DA sub vârsta de 2 ani. 

De asemenea, persoanele care asociază mutaţii ale genei FLG (ce codifică pentru Filagrină =o proteină din structura pielii) prezintă un risc mai mare de a asocia alte fenomene alergice de tipul: astm, rinită, conjunctivită, alergii alimentare (arahide).

Putem opri/ preveni marşul atopic?

Şi da şi nu…  Iată câteva idei…

  1. Folosirea de emoliente pentru pielea bebeluşului, încă de la naştere şi evitarea săpunurilor dure. Ajutând bariera cutanată, prevenim potenţialele erupţii ce ţin de DA.
  2. Evităm fumul de ţigară – în sarcină şi ulterior. Copiii expuşi la fum de ţigară au risc mai mare de a dezvolta astm.
  3. Alăptarea are efect protector; când nu este posibilă, folosirea de formule parţial sau complet hidrolizate se pare că aduce beneficiu copiilor la risc de a dezolta DA.
  4. Limitarea expunerii (pe cât posibil) la poluare şi anumite virusuri (virusuri gripale, pneumococci etc).
  5. Un studiu interesant a pus în evidenţă reducerea riscului de a dezvolta astm, cu 25%, în primii 3 ani de viaţă, la copiii ai căror mame au primit suplimente cu vitamina D3 în timpul sarcinii.
  6. Mai multe studii sugerează reducerea riscului de a dezvolta DA şi astm la copiii care cresc într-o casă cu un animal de companie. Foarte interesant, riscul este de asemenea redus dacă mama a avut în timpul sarcinii un animal de casă.
  7. Introducerea (precoce a) unei game diverse de alergeni poate fi benefică. Această abordare se ia în considerare sub îndrumarea unui medic (alergolog, imunolog, pediatru).

10 idei simple ce pot ajuta pielea cu dermatită atopică

*bazate pe recomandările Academiei Americane de Dermatologie şi NHS UK.

  1. Folosiţi un produs emolient de 2 ori pe zi, special conceput pentru pielea atopică, fără parfum şi agenţi iritanţi. Este posibil să testaţi mai multe game, până veţi găsi produsul ideal pentru dumneavoastră sau copil.  Acest pas este unul foarte important, întrucât emolierea va ajuta la refacerea barierei cutanate şi va calma senzaţia de prurit.
  2. În ceea ce priveşte spălarea, evitaţi apa prea fierbinte şi băile prelungite. Dar şi produsele spumante, ce pot deshidrata în plus pielea. Alegeţi uleiuri sau geluri de spălat special concepute pentru pielea uscată.
  3. Dacă aţi constatat o legătură între anumiţi factori declanşatori (triggeri) şi puseele de dermatită atopică, încercaţi să evitaţi respectivul trigger.
  4. Dacă există dovedită o intoleranţă alimentară, urmaţi indicaţiile medicului şi evitaţi alimentele ce contribuie la puseele de dermatită atopică.
  5. Păstraţi în casă temperatură şi umiditate confortabile, aşa încăt să nu fiţi expuşi la frig, dar să evitaţi şi transpiraţia.
  6. Păstraţi unghiile tăiate scurt (ale dvs sau ale copilului), pt a evita leziunile produse de scărpinat.
  7. Încercaţi să optaţi pt bumbac 100% sau mătase, în ceea ce priveşte hainele, aşternuturile, prosoapele.
  8. Spălaţi hainele cu detergent pt piele sensibilă. Detergentul lichid este de preferat (pudra tinde să rămână în ţesături) şi evitaţi balsamul de rufe. Se recomandă spălarea hainelor noi, pt a îndepărta eventualele urme de vopseluri. Se recomandă extra-clătire.
  9. Consult dermatologic & alergologic ori de câte ori simţiţi nevoia, aveţi neclarităţi, treceţi prin pusee. Relaţia va fi una de durată, în care interesele de ambele părţi sunt colaborarea eficientă şi păstrarea integrităţii pielii, cât mai mult timp.
  10. Răbdare, calm şi perseverenţă. Este bine ştiut faptul că stresul psiho-emoţional contribuie la puseele din dermatita atopică şi la senzaţia de mâncărime. Aşa că… atunci când vă simţiţi copleşiţi, nu ezitaţi să cereţi ajutor specializat.

Surse:

  1. Maciag MC, Phipatanakul W. Preventing the development of asthma: stopping the allergic march. Curr Opin Allergy Clin Immunol. 2019 Apr;19(2):161-168. doi: 10.1097/
  • Collin SM, Granell R, Westgarth C, et al. Pet ownership is associated with increased risk of non-atopic asthma and reduced risk of atopy in childhood: findings from a UK birth cohort. Clin Exp Allergy. 2015;45(1):200-210. doi:10.1111/cea.12380
  • Nutten S. Atopic dermatitis: global epidemiology and risk factors. Ann Nutr Metab. 2015;66 Suppl 1:8-16. doi: 10.1159/000370220.
  • Oliveira C, Torres T. More than skin deep: the systemic nature of atopic dermatitis. Eur J Dermatol. 2019 Jun 1;29(3):250-258. doi: 10.1684/ejd.2019.3557.
  • Spergel JM. From atopic dermatitis to asthma: the atopic march. Ann Allergy Asthma Immunol. 2010 Aug;105(2):99-106; doi: 10.1016/j.anai.2009.10.002.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s